Cristina’s Blog

Ziua 1

8 Martie. Dimineata…agitatie si emotie…prima zi a proiectului. Evenimentele din aceasta zi vor fi organizate de catre noi, partenerii de la Liceul Teoretic Negru-Voda. Imi doresc ca totul sa iasa bine, sa ne prezentam in fata invitatilor cu gratie si atitudini positive.
Ziua incepe….conduc…pe drum imi trec prin minte toate lucrurile pe care le am de facut…mai dau un telefon…si inca unul…
Este ora 9.30….telefonul suna din nou….invitatii sunt aproape. Au venit!!!!
Ma prezint.Imi prezint echipa: Angel, George si Lavinia. Incepem. Sunt emotionata si nu vreau sa se vada prea mult, sa nu afecteze activitatile ce vor urma. Si ce? Daca pana la urma se vede, ….we are humans anyway!
Apar si invitatii speciali : d-na director a liceului, Palas Natalia si primarul orasului Negru-Voda, domnul Petre Urzicenu. Avand in vedere ca este o zi speciala, ziua mamei si a femeii in general, invitatii ofera doamnelor flori si martisoare. Este ceva ce nu stiam ca se va intampla.
Urmeaza momentul artistic pe care l-am pregatit cu puiutii mei, de la gradi. Sunt emotionati. Si ei. Si eu. Si mamicile.
Apoi, momentul artistic urmator este o sesiune de dansuri populare organizat de ansamblul localitatii “Sanzaiene dobrogene”. Ma uit la fetele invitatilor. Toti zambesc si ne felicita. Pfuuu! Inseamna ca am realizat ceea ce mi-am propus. Doamne-ajuta!
Dupa masa de pranz mergem sa vizitam locuintele protejate din Negru-Voda. Sunt putin cu sufletul la gura pentru ca nu stiu cu vor reactiona elevii la tot ce se petrece in aceste institutii. Experientele anterioare insa imi dau un good vibe…si exact asa se si intampla. Touché si de data asta! Elevii sunt uimitori…curiosi, interesati de tot ceea ce se intampla. Exact ce ne doream! Interactiune si atitudini positive! Bravo copii! Sunt mandra de voi!
Ne punem la drum…ajungem la Vila Iorys din Techirghiol. Urmatorul work shop l-am pregatit tot eu. Stiu ca suntem cu totii obositi…dar…surprinzator, elevii din Irlanda par nerabdatori sa facem workshopul lingvistic. Vor sa invete cate expresii uzuale pe care sa le foloseasca in activitatile cu beneficiarii. Facem cateva exercitii si, desi pare foarte greu, se dovedeste a nu fi chiar asa!

Ziua 2

7.10…liniste….deodata se aud usi inchizandu-se si deschizandu-se….forfota. Ne pregatim de plecarea la Muzeul de Arta Populara si la Muzeul Marinei din Constanta. Vor merge cu noi beneficiarii de la Locuintele Protejate Techirghiol.
Ajungem la ei. Toti ma intampina strigandu-ma pe nume. Ne cunoastem de ani de zile datorita Fundatiei Aurelia Trust. Mergem impreuna in tabere inca din 2006.
Am petrecut cateva ore fabuloase alaturi de elevii implicati in proiect si de beneficiari. Coloram impreuna, ne jucam cu baloane, radem, dansam. Este extraordinara capacitatea acestor tineri, modul in care interactioneaza. Nu exista bariere de limba …niciuna …toti zambesc si fac diverse lucruri. Fab!
La vila…munca…avem de pregatit o multime de lucruri pentru conferinta, pentru site, se iau interviuri, este o forfota generala. Toata lumea lucreaza la ceva. Suntem impartiti in grupe de lucru, fiecare are sarcini specifice. Chiar continuam sesiunea de lucru in camera , cu elevii, vin si cativa profesori. Toata lumea pare determinata. Imi place.
Si…somn

Ziua 3

Dimineata…inca simt ca mi-e somn. Ajung la micul dejun. Incepem sa facem planuri. Imi revin instant. Dau cateva telefoane. Toate par la locul lor.
Plecam sa vedem beneficiarii de la Casutele Protejate din Lazu. De abia astept sa-I vad. Le-am povestiti elevilor cu o seara inainte cat de minunati sunt, cat de bine crescuti, ce gradina frumoasa au, cat de minunat este persoalul de acolo.
Ajungem. Incepe joaca, Bucuria se vede pe fetele tuturor. Elevii stiu déjà ca le trebuie atat de putin sa fie fericiti. Si asta facem. Asa este rolul nostru acolo. Sa ii facem fericiti. Dupa amiaza mergem la delfinariul din Constanta. Ce spectacol! Copiii aplauda si rad. Este cel mai important!
Lucru nou: la Delfinariu gasim un lift special creat pentru transportul persoanelor cu dizabilitati. Bravo! Ma bucura acest lucru. Inseamna ca si noi romanii incepem sa ne civilizam. Bravo!
Seara….a kind of fancy dinner….toata lumea este acolo. Déjà parca ne cunoastem de nu stiu cand. Imi place senzatia. De fapt, mereu e asa cu cei din Irlanda. Eu stiu asta. Elevii insa abia afla asta.

ZIUA 4

Ziua a inceput cu destul de multa agitatie , urmand ca astazi sa schimbam hotelul. Dar inainte de asta elevii vor merge sa viziteze centrul Artemia. Sunt putin retinuta. Nu stiu ce reactie vor avea elevii astazi. Este un centru care poate sa provoace reactii …in cascada. Noi , adultii, suntem acolo pentru ei daca vor avea nevoie de suport emotional. Ceea ce se si intampla….
Cu o parte din beneficiarii de la acest centru am fost sa vizitam Acvariul din Constanta. Se pare ca beneficiarilor le-a placut aceasta experienta alaturi de tinerii voluntari. Se pare ca fiecare pas pe care il facem in proiectul nostru este de bun augur.
La pranz ajungem la hotel Ibis unde va avea loc conferinta din Constanta.
Conferinta incepe. Elevii stau asezati in sala de conferinte in semicerc. Mary incepe sa vorbeasca. Vocea ei calma, povestind despre munca Aurelia Trust in Romania ii face pe elevi sa nici nu clipeasca. Ma uit la copiii mei, George , Lavinia si Angel. Sunt ochi si urechi. Ma bucura asta, au sansa sa afle multe si ma face sa cred ca acest proiect nu va ramane la stadiul acesta. Ma face sa cred ca ei sunt cei care vor face o schimbare in viata persoanelor cu dizabilitati. Chiar nu sunt simple vorbe, chiar sper ca aceste lucruri se vor intampla.

ZIUA 5

GALATI

Proiectul continua…Pe drum , Andra, psihologul centrului Artemia ne face sa uitam ca avem un drum lung de parcurs, de la Constanta catre Galati. A pregatit o serie de jocuri amuzante si toata lumea participa. Radem. Impreuna. Imi place tare mult ideea aceasta….de a fi impreuna. Pentru acelasi scop. Ajungem si la destinatie. Ploua.
Valentina ne-a pregatit o vizita la Seminarul Teologic. Am ramas impresionata de atelirele de arta ale Seminarului,unde elevii fac icoane prin diverse tehnici, dar si de vocea lui Andrei, un elev al liceului care ne-a cantat o piesa muzicala clasica.

Seara….o cina la restaurantul de pe Turnul Televiziunii….priveliste grozava….atat in exteriorul restaurantului, dar si in interiorul acestuia. Grupuri mixte de tineri…din nou….aceleasi scop…

Zambesc…din nou….